Limitarea accesului la informații de interes public

Conform Legii 544/2001, termenul general de răspuns la astfel de cereri este de 10 zile, iar ca excepție el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei, termenul de răspuns este de 24 de ore. În Decretul de Instituire a Stării de Urgență, se menționează că termenul de răspuns pentru aceste solicitări este dublat. Mai multe instituții publice, în principal din domeniu sănătății și internelor, au refuzat să ofere informațiile de interes public solicitate.

Începând cu 18 – 20 martie mai multe Direcții de Sănătate Publică refuză să răspundă la cereri de informații de interes public adresate de jurnaliști. Direcția de Sănătate Publică Cluj a transmis un document către un jurnalist în care menționează că „suspendă” activitatea de a da curs solicitărilor de informații de interes public conform Legii 544/2001, pe perioada stării de urgență. În paralel, Direcția de Sănătate Publică Botoșani a transmis presei o hârtie prin care își declină competența de a răspunde la o astfel de cerere, solicitând presei să se adreseze Grupului de Comunicare Strategică, deși solicitarea viza activitatea DSP Botoșani. Un răspuns similar a fost transmis și de DSP Suceava.

La scurt timp, pe 21 martie 2020, Ministerul Afacerilor Interne generalizează și oficializează abuzul cerând Prefecților să nu mai ofere publicului informații cu privire la evoluția pandemiei la nivel local.

Precizăm că, printre drepturile a căror exercitare putea fi restrânsă cf. Art. 2 al Decretului de Instituire a Sării de Urgență, nu se număra și dreptul la informații. Singura referire la accesul la informații făcută în Anexa 1 a decretului se referea la dublarea termenelor de răspuns (termenul general de răspuns la astfel de cereri este de 10 zile, iar ca excepție el poate fi prelungit la 30 de zile. În cazul presei termenul de răspuns este de 24 de ore).

Începând cu data de 19 martie, Grupul de Comunicare Strategică a refuzat să mai publice date privind numărul de cazuri, defalcate pe unități adminitrativ-teritoriale. Acest lucru a limitat accesul publicului la informații utile privind starea de sănătate din propria localitate sau regiune. Comunitatea geo-spatial.org a construit un instrument de vizualizare a datelor, adesea citat de mass-media, iar oprirea furnizării datelor a afectat direct acest mijloc de informare, așa cum se arată în manifestul semnat de geo-spatial.org și susținut de mai multe organizații non-guvernamentale.

O altă informare relevantă care a fost omisă de către Grupul de Comunicare Strategică a fost derogarea de la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care România a notificat Consiliul Europei pe data de 18 martie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *