Respectați dreptul la protest și dreptul la negociere colectivă!
Organizațiile semnatare, membre ale coaliției Grupul ONG pentru cetățean, solicită Parlamentului să înlăture cât mai repede limitările privind negocierile colective și dreptul la protest, impuse arbitrar prin legislația privind starea de urgență.
Conform Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, contractele colective de muncă și actele adiționale rămân active pe întreaga durată a stării de alertă și pentru o perioadă de 90 zile de la încetarea acesteia. În același timp, legislația privind dialogul social prevede că pe durata de valabilitate a unui contract colectiv nu pot fi declanșate conflicte colective și grevă. Acest lucru face ca în orice domeniu în care există un contract colectiv de muncă, orice conflict colectiv să fie automat ilegal.
Mai mult, Legea nr. 55/2020 interzice cu desăvârșire, pe durata stării de alertă, inițierea conflictelor colective de muncă într-o serie de domenii considerate esențiale: „în unitățile sistemului energetic național, în unitățile operative de la sectoarele nucleare, în unitățile cu foc continuu, în unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.”
Aceste măsuri, care au fost rezonabile pe termen scurt, devin împovărătoare după aproape doi ani de stare de urgență și stare de alertă. Conform legii, durata maximă a unui contract colectiv de muncă este de doi ani, deci aproape toate aceste contracte au expirat, și ar trebui inițiate noi negocieri. În foarte puține cazuri, din proprie inițiativă, angajatorii au acceptat noi negocieri. În general, contractele au fost prelungite automat, conform legii.
Situația economică s-a schimbat semnificativ. Inflația foarte mare se suprapune cu creșterea galopantă a costurilor cu energia. Măsurile de compensare nu sunt suficiente pentru a compensa scăderea semnificativă a puterii de cumpărare. Majoritatea angajaților din sectoarele în care există negocieri colective și contracte colective de muncă au venituri care se poziționează între salariul minim și cel mediu, deci se află într-o situație de vulnerabilitate în fața creșterii generalizate a prețurilor. În aceste condiții, limitarea arbitrară a mecanismelor prin care își pot negocia un contract mai bun, adică negocierile colective, devine o limitare inacceptabilă a dreptului la muncă și cele ce derivă din acesta.
Suspendarea negocierilor colective poate duce la situații limită, cum este cea de la Societatea de Transport București (STB). Angajații nu au dreptul nici să reia negocierile colective, nici să inițieze conflicte colective de muncă. Se văd astfel nevoiți să recurgă la metode la limita legii, precum oprirea spontană a lucrului. Acest lucru duce la radicalizarea pozițiilor și afectează inutil beneficiarii serviciului. În condițiile unui conflict declarat conform legii, ar fi fost menținute minim o treime din servicii.
Amintim că pe întreaga durată a stării de alertă Parlamentul și Guvernul au permis organizarea unor evenimente de mari dimensiuni, precum festivaluri și concerte, pelerinaje și alte activități religioase, sau chiar congrese de partid. Rămân drastic limitate doar activități precum adunări publice, proteste și, iată, negocieri colective și conflicte colective de muncă. Puterea politică folosește astfel, în mod activ și cu premeditare, starea de alertă pentru a îngrădi dreptul la protest al cetățenilor.
Organizații semnatare:
Asociația Miliția Spirituală
Asociația Respiro
Centrul pentru Inovare Publică
ActiveWatch
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Asociația Rise OUT
Asociația MozaiQ LGBT
PATRIR, Institutul Român pentru Pace