Știrile din ultima vreme despre violența fizică și verbală împotriva lucrătorilor străini arată că există o nevoie urgentă ca statul român și societatea să acționeze pentru protecția acestor persoane. Contextul problematic este însă și mai larg decât aceste incidente violente, statul român având obligații de control și reglementare pentru a garanta respectarea tuturor drepturilor acestor persoane, mai ales pentru a preveni riscurile de exploatare sau trafic de persoane. De aceea, recent, am transmis o scrisoare publică prin care semnalam necesitatea întăririi relațiilor diplomatice și de afaceri ale României cu țările din care provin lucrătorii migranți.

Ce putem face acum?

Vă invităm alături de noi, pentru o nouă ediție a OFFline Civic, miercuri, 24 septembrie, la Londohome (Strada General David Praporgescu nr.31, București)

Vom încerca alături de invitații noștri să înțelegem mai multe despre cum arată contextul în care trăiesc și muncesc aceste persoane și care sunt soluțiile pe care statul român trebuie să le pună în practică pentru a le proteja.

Este o discuție și despre noi, cetățenii României, despre alegerile, discursul și acțiunile noastre atunci când este vorba despre imigranții ce vor să lucreze în România.

Îi vom avea alături de noi pe:

Georgiana Dănciulescu (JRS România), Radu Stoichiță (Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa) și Radu Ianoș (Confederația Patronală Concordia).

Moderator: Ovidiu Voicu (Centrul pentru Inovare Publică).

 

Pentru a primi dreptul de a angaja muncitori imigranți, angajatorii trebuie ca mai întâi să dovedească că nu au reușit să angajeze lucrători români.

Care este, în fapt, situația, în contextul în care guvernul, în baza cererilor angajatorilor, au stabilit în ultimii trei ani un plafon anual de 100.000 de avize pentru muncă?

România nu are reprezentanțe diplomatice în principalele țări sursă, precum Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka. Birourile de imigrări fac cu greu față solicitărilor, iar statul român a “externalizat” procesul de recrutare către firme specializate.

Există vreun control sau reglementări reale din partea instituțiilor responsabile?  

Legea românească prevede că în primul an de contract lucrătorul nu are dreptul să își schimbe angajatorul fără acordul acestuia. Statul nu publică statistici referitoare la contractele de muncă în vigoare și nu există o evidență a numărului de avize și a numărului de ieșiri din țară.

Cât de expuși exploatării și traficului de persoane sunt muncitorii străini?

Unui lucrător care vine din afara spațiului comunitar în România îi ia între 8 – 10 ani să primească rezidența sau chiar cetățenia, însă nu există perspective clare, etapizate pentru acest proces, ca în alte țări.

Ce perspective pe termen lung oferă România lucrătorilor imigranți?

Intrarea este liberă.

………

Eveniment organizat de 𝐆𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐎𝐍𝐆-𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐞𝐭ăț𝐞𝐚𝐧 (𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐩𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢.𝐫𝐨)

*Lansăm aceste teme de dezbatere în format fizic din dorința de a crea un spațiu de întâlnire cu publicul interesat de subiecte despre drepturi civile, drepturile omului și spațiul civic din România.

Totodată, ne propunem ca prin aceste întâlniri, la care vom avea invitați din diverse domenii de competență pentru protejarea libertăților cetățenești și ale drepturilor omului, să creștem o comunitate offline interesată și implicată în protejarea valorilor și principiilor democratice.