Anul 2023 a fost, din nou, unul prost pentru democrație. Chiar dacă nu am avut o involuție spectaculoasă în raport cu anii trecuți sau cu alte țări din regiunea noastră, tendințele de îngustare a spațiului civic și atacurile la libertățile cetățenești au continuat, încet dar sigur. 

Puterea politică din România este dominată de o mare coaliție unită nu de valori comune, ci de dorința de a controla resursele publice, iar cel mai vocal partid de opoziție rămâne un partid extremist. Puterea folosește pretextele oferite de războiul de la graniță și creșterea extremismului pentru a ne oferi un schimb „de nerefuzat”: securitate și stabilitate în schimbul libertății. Învățând probabil din lecțiile trecutului recent, puterea nu mai asaltează instituțiile și nu mai încearcă să lovească cu legi scandaloase. În schimb, încet dar sigur, limitează accesul la informație și izolează sau forțează la tăcere vocile critice.

În 2023, a devenit un pic mai greu în România să afli ce se întâmplă cu banii publici, să participi la luarea deciziilor, sau pur și simplu să ai o opinie critică. A devenit mai simplu, și de multe ori mai profitabil, să fii de acord cu puterea, să susții “stabilitatea”, cum e promovată de putere această atitudine. Tot mai mulți dintre activiști pierd din energia de a lupta pentru fiecare limitare punctuală a libertății. Suntem prea obosiți să facem pasul în spate și să privim imaginea de ansamblu; să vedem cum democrația moare lent.

Intrăm astfel în anul super-electoral 2024. Vor fi patru runde de alegeri, unele din ele, comasate bizar, fără o logică în sensul sprijinirii democrației sau a deciziilor electorale ale cetățenilor. La fel de bizar, ne îndreptăm către un scenariu în care competiția electorală între marile proiecte este înlocuită de o coaliție care își aranjează cine și cum va câștiga alegerile, în numele stabilității. Desigur, nu este nici ilegal, nici neobișnuit ca partidele politice să formeze alianțe electorale. Este, însă, fundamental dăunător democrației să înlocuim competiția sănătoasă, între viziuni diferite asupra societății, cu una artificială între „stabilitate” și „extremism”. În acest context, noi, membrii coaliției „ONG-uri pentru cetățean”, alături de organizațiile și persoanele semnatare,  solicităm printr-un manifest competitorilor politici și instituțiilor publice responsabile cu organizarea alegerilor să acționeze cu responsabilitate, decență, moderație și bun simț pentru o campanie electorală sănătoasă. 

 

Raportul “Starea democrației în 2022” este disponibil aici