Alături de mai mulți pictori și ilustratori români, ne-am propus să deconstruim miturile din jurul ONG-urilor. Să povestim cinstit și transparent despre ce sunt în realitate organizațiile neguvernamentale “activiste”, cum arată viața unui “oengist”, cine ne finanțează, ale cui interese apărăm sau când alegem să protestăm și când dialogul este constructiv.

Prima serie este semnată de pictorul Emanuel Borcescu și descrie 3 dintre motivele pentru care existăm:

Emanuel Borcescu este un artist vizual din București care creează de peste 18 ani. Viziunea din operele lui este revoluționară, puternică și plină de încărcătură simbolică. Lucrările sale reflectă modalități inedite de exprimare a temelor contemporane, pe care le reinterpretează și cărora le oferă astfel noi înțelesuri.

Cea de-a doua serie are în prim-plan creațiile lui Sașa (Alexandru) Lazăr care, prin metafore vizuale minimaliste, ilustrează unele dintre cele mai cunoscute stigmatizări atribuite ONG-urilor:

1. MIT: ONG-urile spală bani din surse oculte ÎN REALITATE: Dacă sursele noastre de finanțare sunt așa oculte, cum se face că politicienii și media știu exact câți bani cheltuie ONG-urile?

2. MIT: ONG-urile calcă pe tradiții ADEVĂRUL ESTE CĂ: Dacă tradițiile alimentează conflicte, ură, sărăcie și discriminare, atunci da, încercăm să le lăsăm în trecut, unde ar trebui să le fie locul. Dar căutăm cu pasiune acele tradiții care pun în valoare umanitatea.

• 

3. MIT: ONG-urile sunt vândute lui Soros DAR DE FAPT: Programele de finanţare sunt transparente şi extrem de riguroase, inclusiv cele gestionate de fundațiile lui George Soros. Crezi că e ilegal că ONG-urile accesează finanţări internaţionale transparente pentru a rezolva ceea ce nu face statul?

• 

4. MIT: ONG-urile reprezintă interesele străinilor care vor să destabilizeze țara. ȘI TOTUȘI: De ce ar vrea străinii să destabilizeze o țară care, după trei decenii, nu a găsit vinovații pentru crimele Revoluției și Mineriadei? Ce ar mai fi de destabilizat aici?

• 

5. MIT: ONG-urile nu sunt când le cauți. ÎN REALITATE… Unde sunt ONG-urile acum? Îți spunem unde nu sunt. Nu sunt în Parlament, în Guvern sau la primăria din orașul tău. Adică ONG-urile nu sunt tocmai în instituțiile care îți controlează drepturile, taxele și impozitele.

• 

6. MIT: ONG-urile sunt mereu nemulțumite. ADEVĂRAT. Dacă întâlnești un ONG mulțumit, care nu protestează, cel mai probabil te uiți la o organizație bine mufată la bani publici și la funcții politice.

• 

Tema principală a lucrărilor lui Sașa este descrisă cel mai bine de sintagma “relații interumane”. Împreună, desenele formează o colecție de metafore vizuale minimaliste, în care artistul înceară să găsească și să transmită o cheie pentru cele mai semnificative experiențe personale. Rezultă un fel de colecție de logouri pentru natura umană, filtrate de experiența personală.

Te-ai gândit vreodată cum ar arăta lumea fără ONG-uri și inițiativele lor? Drepturile civice ar fi restrânse, abuzurile de putere s-ar înmulți, ar apărea tot mai multe legi restrictive, iar derapajele statului nu ar mai fi semnalate.

Împreună cu artistul vizual Matei Branea ne-am imaginat și noi câteva scenarii de viață fără ONG-uri:

În 2020 se împlinesc 19 ani de la dezincriminarea homosexualităţii în România.   Până în 2001, când Articolul 200 din Codul Penal a fost abrogat prin ordonanța 89 a guvernului Năstase, mii de persoane gay (şi nu numai) au fost arestate, hărţuite, umilite şi controlate pe baza infamului articol. Drumul spre dezincriminarea homosexualităţii a fost unul sinuos, cu o puternică opoziţie venită din partea Bisericii Ortodoxe Române.   Dacă nu erau ONG-urile, lupta pentru dezincriminarea homosexualității ar fi fost și mai lungă.

Normele de aplicare a Legii Autismului au fost publicate şi puse în practică la 6 ani de la votarea legii. Pentru că Legea Autismului 151/2010 nu avea norme de aplicare, persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autismului (TSA), la împlinirea vârstei de 18 ani, erau încadrate cu diagnosticul de schizofrenie. Din acest motiv, ele nu beneficiau de drepturile și ajutorul specializat din partea statului. Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist (FEDRA) a reușit după 6 ani de campanie de advocacy să determine autoritățile publice să publice și să pună în practică Normele Metodologice de aplicare a Legii autismului. Dacă nu erau ONG-urile, drepturile persoanelor cu tulburări din spectrul autist ar fi fost încălcate și mai mult timp.

Abia în 2001 este adoptată legea transparenței decizionale și a accesului la informații de interes public. La fel se întâmplă și cu proiectele cu impact asupra comunităților. Administrația este obligată prin lege să se consulte cu cetățenii în decizii care-i privesc direct, să organizeze dezbateri, să țină cont de opiniile comunității în procesul decizional. Dacă nu erau ONG-urile, probabil că discuția despre banii contribuabilului (”banii mei”, cum se zice în popor) ar fi apărut mult mai târziu.

Legea Adunărilor Publice e în curs de îmbunătățire. Organizațiile neguvernamentale au avut inițiative repetate de corectare a Legii, dar și de blocare a unor decizii absurde care ar fi restrâns și mai mult dreptul la întrunire și protest. Începând de anul acesta și noi, la nivelul Grupului “ONG-uri pentru cetățean”, am facut demersuri susținute pentru îmbunătățirea Legii Adunărilor Publice. CeRe, ActiveWatch și alte câteva organizații și reprezentanți ai câtorva partide politice am lucrat la o propunere legislativă care urmează să intre în discuție la comisiile de specialitate din Senat. Mai multe detalii aici: Dacă nu erau ONG-urile pe fază, 10 august 2018 s-ar fi produs mai demult și de mai multe ori.

Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie: introducerea ordinului de protecție provizoriu. În 2018, în urma eforturilor de advocacy a Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor (VIF) din care Centrul FILIA face parte, a fost aprobat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Acesta introduce Ordinul de protecţie provizoriu, prin care poliţiştii pot înlătura de îndată agresorul din domiciliu şi brăţara electronică de urmărire. Această modificare este foarte importantă pentru victimele violenței domestice deoarece anterior modificării legislative politiștii nu puteau intra în locuință decât dacă li se permitea. Dacă nu erau ONG-urile, victimele violenței domestice nu puteau beneficia de măsuri esențiale pentru siguranța lor.

Matei Branea este grafician, autor de benzi desenate, realizator de filme de animaţie, creator a numeroase proiecte artistice, dintre care cel mai recent este “Exterior în izolare” scurt metraj realizat în carantina Covid 19. Viziunea sa despre viața cotidiană este distilată în povești impregnate de sarcasm, umor negru şi ironie.