Asociația MozaiQ, împreună cu peste 65 de organizații ale societății civile și zeci de personalități publice și aliați solicită Parlamentului României adoptarea de urgență a propunerii legislative Pl-x 152/2019 sau Pl-x 153/2019 referitor la parteneriatul civil, care oferă un cadru de recunoaștere legală pentru toate cuplurile necăsătorite din România.

În contextul declarațiilor recente într-un interviu G4Media ale Președintelui Camerei Deputaților și Președintelui PSD Sorin Grindeanu cu privire la necesitatea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la recunoașterea legală a cuplurilor gay, considerăm că România trebuie să adopte de urgență o legislație privind parteneriatul civil. 

Reamintim că Sorin Grindeanu a declarat ”Punctul meu de vedere este că fiecare acasă are dreptul să facă ce vrea, atâta timp cât nu atinge libertățile celuilalt. Dacă sunt oameni – și sunt oameni în România – cu orientare sexuală de acest tip, LGBT, este treaba lor și trebuie să aibă și ei drepturi, așa cum au și ceilalți.”. Apoi, fiind întrebat dacă va pune în aplicare hotărârea CEDO, care obligă România să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex (Buhuceanu și alții v. România), dacă va ajunge premier, acesta a răspuns ”Da. De aceea mă mir. Pur și simplu nu știu de ce nu e pusă în aplicare în acest moment.”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască căsătoriile gay printr-o hotărâre definitivă din 2023 (Buhuceanu și alții v. România), iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru nerecunoașterea căsătoriilor gay oficiate pe teritoriul UE printr-o hotărâre din 2018 în cazul Coman-Hamilton. De asemenea, două decizii ale Curții Constituționale din România, 562/2017 și 534/2018, spun că România are obligația pozitivă de a recunoaște și cuplurile formate din persoane același sex.

Parteneriatul civil ar oferi protecţie legală și recunoaștere cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex. A acorda acestora drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, violenţă domestică sau credit bancar comun nu poate reprezenta decât un semnal pozitiv prin care statul român recunoaște și respectă statutul acestor cupluri în societate şi în relaţia cu autoritățile și cu instituţiile publice.