În Parlament se află în dezbatere modificarea legii Legii nr. 544/2001[1] privind accesul la informații de interes public. Proiectul este unul bun și aduce câteva progrese punctuale: clarifică cine se supune legii (în principiu, oricine primește bani publici), îmbunătățește comunicarea informațiilor prin mijloace electronice și introduce sancțiuni pentru nerespectarea legii.
Conform site-ului Radio Europa Liberă, UDMR ar vrea abandonate toate aceste modificări, ba mai mult, Uniunea propune un amendament care ar excepta o parte dintre organizațiile minorităților naționale de la rigorile legii, chiar dacă doar în anul 2020 au primit subvenții de 160 milioane de lei, la care se adaugă câteva zeci de milioane din decontarea campaniilor electorale.
În perioada 2018 – 2020, la cerererile unei organizații civice, UDMR a fost obligată de mai multe ori de instanță să ofere informații despre cum a cheltuit banii din subvenție. Inițial, Uniunea a refuzat să ofere datele, sub pretextul că nu este partid, ci organizație neguvernamentală care nu are statut de utilitate publică. Jurnaliștii de la Asociația Atlatszo Erdely Egyesulet (Transilvania transparentă) au argumentat cu succes în fața instanței că UDMR îndeplinește un scop public, primește finanțare publică, deci trebuie să fie transparentă[2], chiar dacă nu are statut de utilitate publică obținut prin Hotărâre a Guvernului.
Pe 3 martie 2021, proiectul de lege menționat a ajuns în plenul Camerei Deputaților, cu raport de adoptare, după mai multe tergiversări, provocate chiar de UDMR, în perioada septembrie-octombrie 2020[3]. Surprinzător, pentru că era susținut atât de coaliția de guvernare, cât și de opoziție, proiectul a fost retrimis la comisia de fond, la cererea UDMR. Pretextul a fost îmbunătățirea formulării cu privire la sancțiunile aplicate celor ce nu respectă legea, conform relatărilor din mass-media[4].
Conform informațiilor publicate pe site-ul Radio Europa Liberă, pe data de 15 martie, deputatul Szabó Ödön a depus, în numele UDMR, o serie de amendamente care practic anulează toate îmbunătățirile aduse anterior. Mai mult, deputatul maghiar propune și modificarea articolului care enumeră subiecții legii, astfel:
„ […] Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și partidelor politice, federațiilor sportive și organizațiilor neguvernamentale cu statut de utilitate publică, obținută prin hotărâre a Guvernului, precum și oricăror persoane juridice de drept public sau entități publice, care beneficiază de finanțare din bani publici și în legătură cu această finanțare.”
În această formulare, UDMR nu mai intră sub incidența legii, pentru că statutul său de utilitate publică nu este obținut prin hotărâre a Guvernului. Dacă amendamentul propus de UDMR ar fi adoptat, atunci toate partidele și organizațiile minorităților naționale cu statut de utilitate publică, obținut prin hotărâre a Guvernului ar ramane sub incidenta legii, pe cand UDMR ar fi exceptată.
Nu este prima dată când UDMR încearcă să se pună deasupra legii. În 2019, în cursul dezbaterilor pe marginea Legii privind combaterea spălării banilor[5], Uniunea a obținut trecerea unui amendament care pur și simplu excludea organizațiile minorităților naționale din lista entităților verificate în acest domeniu. Legea a fost declarată neconstituțională tocmai datorită acestei excepții, la fel de scandaloase ca cea pe care, acum, UDMR încearcă să o introducă la legislația privind accesul la informații de interes public.
Facem apel la toate partidele politice să-și asume agenda interesului public și a transparenței. Amendamentele propuse de UDMR nu doar că împiedică modificări care ar înlesni transparentizarea, dar sfidează principiile care stau în spatele acestui text de lege. Și face asta pentru a se pune la adăpost, ca structură, de cetățenii pentru care ar trebui să-i reprezinte. Organizațiile semnatare consideră aceste propuneri ca fiind inacceptabile și solicită partidelor parlamentare să respingă amendamentele în forma propusă de UDMR.
Apel susținut de organizațiile membre ale Tamtam – Grupul ONG-uri pentru Cetăţean:
Centrul pentru Inovare Publică,
ActiveWatch,
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică,
Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet –Asociația Transilvania Transparentă,
Greenpeace România,
Asociația MozaiQ LGBT,
Dexonline,
Asociația Miliția Spirituală,
Asociația Respiro
Asociația Parcul Natural Văcărești,
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC,
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS,
Andrei Tiut (Civitas Politics),
Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA,
Asociația Civica,
Expert Forum,
Asociația pentru Tehnologie și Internet – APTI,
Institutul Român Pentru Pace – PATRIR,
Rise Out Iași.
[1] Pagina proiectului de lege: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=529&an=2020
[2] Întreaga poveste, în original în maghiară: https://atlatszo.ro/kozlemenyek/gyozott-a-nyilvanossag-az-rmdsz-t-kozerdeku-adatok-kiadasara-koteleztek/, sau în rezumat în română: https://atlatszo.ro/ro/romana/curtea-confirma-din-nou-informatiile-privind-finantarile-publice-primite-de-catre-udmr-sunt-de-interes-public/
[3] Proiectul a fost propus prima dată pentru ordinea de zi pe data de 30 septembrie 2020: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?nr=529&an=2020
[4] https://romania.europalibera.org/a/cultura-secretomaniei-udmr-a-blocat-coalitia-vot-proiect-registru-al-transparentei/31131697.html