Civil Society Europe (CSE) a lansat recent raportul Civil Society State of the Union report (CS SOTEU) pentru a prezenta viziunea și recomandările societății civile pentru o Uniune Europeană mai democratică și mai angajată în conservarea mediului, raport care sintetizează rezultatele obținute în colaborarea a aproape 50 de organizații non-guvernamentale pe durata a peste șapte luni. Acesta atinge subiecte ca democrația, drepturile fundamentale ale omului, spațiul civic, politica externă a Uniunii Europene, politicile de migrație și azil, libertatea de circulație, drepturi sociale și justiție, schimbări climatice și alte provocări de mediu, transformare digitală și o viziune asupra siguranței în care preocuparea pentru respectarea drepturilor omului este centrală. Toate recomandările sunt legitimate de nevoia de a contracara tripla criză planetară care se manifestă prin schimbare climatică, poluare și pierderea biodiversității și un viitor al muncii în transformare.
Consonant cu rapoartele „Starea democrației” din ultimii ani și cu apelurile repetate ale coaliției „ONG-uri pentru cetățean”, CS SOTEU observă că fenomenul micșorării spațiului civic este unul global și îndeamnă liderii Uniunii Europene să ia măsuri concrete pentru a promova pacea, democrația și drepturile omului la nivel global și să își asume un rol pozitiv în contracararea schimbărilor climatice și a inegalităților.
Pe 13 septembrie, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat ultimul său discurs anual privind starea Uniunii Europene înaintea încheierii mandatului. Promisiunile și realizările instituțiilor europene au fost enunțate, fără să încerce să mascheze miza: mai sunt mai puțin de 300 de zile până la alegerile în cadrul cărora vor fi desemnați noii membri ai Parlamentului European.
Chiar dacă mai multe surse media consideră discutabilă afirmația că au fost atinse 90% din angajamentele asumate în 2019, discursul Ursulei von der Leyen are meritul de a servi ca model pozitiv, totuși, pentru liderii europeni. El prezintă concis demersuri complexe întreprinse în ultimii ani pentru a răspunde unor provocări grave (e.g. pandemia COVID-19 și redefinirea Uniunii Europene ca actor geopolitic în fața unui război la granițele sale, cu implicațiile lor socio-economice), pe de o parte, și anunță proiecte noi, dar aflate, deja, în etape relativ avansate de implementare, cu o structură și obiective definite (e.g. Pachetul European pentru Energie Eoliană sau Dialogurile pentru o Tranziție Curată).
Remarcăm, însă, și ce a rămas nerostit. Au lipsit subiecte ca respectarea statului de drept în statele membre, nevoia de a consolida dialogul civic, și nu doar pe cel social, pașii concreți pentru transpunerea recomandărilor formulate în cadrul Conferinței pentru Viitorul Uniunii Europene din mai 2022 și rolul Uniunii Europene în corectarea derapajelor de la valorile democratice. Este binevenită discuția despre ce (mai) are Uniunea Europeană de oferit, ce rezultate s-au atins, dar tendința generală de deconectare a cetățenilor față de instituțiile europene, pe de o parte, și față de procesele democratice, pe de altă parte, cere un nivel de angajare mai mare în dialogul civic.
Deși este evidentă încercarea de a convinge auditoriul că Uniunea Europeană se pregătește să intre într-o nouă etapă, în special a coeziunii economice pe piața globală, promisiunile, sau, mai degrabă lipsa lor, în sfera democrației, drepturilor omului și a protejării spațiului civic, nu lasă loc pentru prea mult optimism. Afirmația că „putem construi un continent unde poți fi cine ești, poți iubi pe cine vrei și poți ținti cât de sus vrei” este iluzorie fără angajamente care să atingă chiar revizuirea tratatelor.
#ourvoiceinEurope
#CivilSocietyForEU
#civicspace
#civildialogue
#civilsociety
#EUelections
#supportcivilsociety