Solicităm respingerea proiectului de lege despre “ofensa adusă unor însemne naţionale”

În atenția:

Dlui. Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților

Dlui. Alfred Simonis, Președinte Grup Parlamentar PSD

Dlui Florin Roman, Președinte Grup Parlamentar PNL

Dlui. Cătălin Drulă, Președinte Grup Parlamentar USR

Dlui. Victor Ponta, Președinte Grup Parlamentar Pro-Europa

Dlui. Benedek Zacharie, Președinte Grup Parlamentar UDMR

Dlui. Varujan Pambuccian, Președinte Grup Parlamentar Minorități

Dlui. Marius Pașcan, Președinte Grup Parlamentar PMP

Dlui. Constantin Avram, fost Președinte Grup Parlamentar ALDE

Camera Deputaților

Stimați domni,

În ședința de plen din data de 2 septembrie 2020, Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Propunerea adoptată de Senat introduce o nouă infracțiune: nu în Codul Penal, ci chiar în Legea nr. 75/1994, printr-un nou articol:

Art. 211. Profanarea drapelului României, intonarea imnului național al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, cu intenția de a defăima drapelul României sau imnul național al României, precum și orice altă manifestare publică săvârșită cu aceeași intenție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Nu este prima dată când în Parlament sunt introduse propuneri legislative care vizează limitarea libertății de expresie în numele apărării unor însemne naționale. Raportul FreeEx – Libertatea presei în România 2016-2017 arăta că în perioada 2012-2017 au existat nu mai puțin de șapte inițiative de modificare a legii privind arborarea drapelului și a intonării imnului național, toate în sensul impunerii unui respect deosebit însemnelor naționale. Ultima astfel de modificare, proiectul de lege pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, inițiată în octombrie 2015, vizează de asemenea definirea unei infracțiuni de „ofensă adusă unor însemne naționale”. Acest proiect este încă în procedură legislativă, după ce a fost adoptat tacit de Senat și a rămas într-un sertar al Camerei Deputaților.

Subiectul „ofensă adusă unor însemne naționale” a fost clarificat în legislația României prin noul Cod Penal, adoptat în 2009. Anterior, Codul Penal incrimina astfel de fapte. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009, noul Cod Penal, legiuitorul, după o dezbatere națională largă, a renunțat la definirea unei astfel de infracțiuni. Expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 este elocventă cu privire la motivele din spatele acestei alegeri:

„[…] Renunţarea la infracţiunea de ofensă adusă unor însemne reprezintă concluzia la care s-a ajuns în urma analizării necesităţii acestei incriminări dar a proporţionalităţii dintre natura şi severitatea mijloacelor, de constrângere pe de o parte, şi importanţa valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace pe de altă parte. În ceea ce priveşte necesitatea incriminării unei asemenea fapte nu există argumente care să susţină în mod rezonabil menţinerea acesteia în sfera de protecţie penală, în condiţiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie. Sub aspectul proporţionalităţii, în contextul reducerii semnificative a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunile prevăzute în proiect, menţinerea sancţiunilor actuale (închisoare de la 6 luni la 3 ani, respectiv închisoare de la 3 luni la un an sau amendă) apărea ca excesivă, însă chiar în cazul reducerii proporţionale a acestora, consecinţele ce decurg din pronunţarea unei condamnări apar ca fiind disproporționate în raport de gravitatea unei asemenea fapte.”

Soluția aleasă de Parlament în noul Cod Penal este în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care, în Articolul 10, garantează dreptul la libertatea de exprimare și enumeră exhaustiv restrângerile acceptabile într-o societate democratică. Drapelul sau imnul național nu se află între valorile a căror apărare justifică restrângerea dreptului la libertatea de exprimare. Mai mult, jurisprudența stabilită de curți supreme din state europene şi cea a Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii a arătat că defăimarea drapelului sau a altor simboluri naționale trebuie protejate atunci când ele reprezintă exprimarea unor idei politice, după cum explică pe larg o scrisoare adresată recent de APADOR-CH Parlamentului pe tema proiectului de lege în discuție.

Toate inițiativele de reintroducere a infracțiunii de ofensă adusă unor însemne au avut câteva caracteristici comune: au fost introduse în ani electorali, au avut mai degrabă rolul de a crește vizibilitatea inițiatorilor și nu au fost niciodată finalizate. Argumentele ce au condus la excluderea acestei infracțiuni din Codul Penal sunt neschimbate.

În acest context, am constatat cu neplăcută surprindere că, spre deosebire de toate încercările anterioare, Comisia Juridică a Senatului și-a făcut timp în sesiunea extraordinară să dezbată și să redacteze un raport favorabil inițiativei legislative, iar plenul să îl și voteze la prima întrunire din noua sesiune ordinară. La vot, proiectul a fost susținut de o largă majoritate compusă din senatorii PMP (partid care este și inițiatorul legii), PSD și PNL. Sunt semnale că, într-un an electoral cu o miză importantă, parlamentarii din toate partidele sunt tentați să încalce principiile agreate și consacrate anterior, pentru un efemer câștig electoral.

Solicităm deputaților din toate partidele politice să evite tentația populismului și să abordeze cumpătat și rațional acest proiect de lege, precum și alte inițiative similare. Solicităm Camerei Deputaților să respingă proiectul de lege menționat, și să apere dreptul la liberă exprimare, garantat de Constituția României și de tratatele internaționale la care țara noastră este parte.

Apel susținut de 18 organizații membre ale Grupului ONG-uri pentru Cetăţean:

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică,

Greenpeace România,

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki – APADOR-CH,

Asociația MozaiQ LGBT,

Asociatia Atlatszo Erdely Egyesulet –Asociația Transilvania Transparentă,

Dexonline,

ActiveWatch,

Miliția Spirituală,

Centrul pentru Inovare Publică,

Asociația Parcul Natural Văcărești,

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile – FDSC,

Andrei Tiut (Civitas Politics),

Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen: FILIA,

Asociația Civica,

Expert Forum,

Asociația pentru Tehnologie și Internet – APTI,

Institutul Român Pentru Pace – PATRIR,

Rise Out Iași

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *