Conflictul din Ucraina folosit de senatori pentru a legitima extinderea interceptărilor

Senatul a adoptat în sedința de azi lărgirea interceptărilor din Codul Comunicațiilor, continuând să ignore nevoia de consultare publică pe marginea acestui subiect. Proiectul de Cod al Comunicațiilor a fost retrimis luni, 28 februarie, de plenul Senatului în Comisii, care în ziua următoare au adoptat, din nou fără consultare, o forma cosmetizată a articolul 10 indice 2 . Iar peste o zi (adică astăzi) au adăugat proiectul în plen cu 10 minute înainte de începerea ședinței și l-au votat rapid.

Acest articol practic extinde domeniul și spectrul interceptării reglementat prin Codul de procedură penală, inclusiv pentru organele cu atribuții în domeniul securității naționale, la

conținut criptat (practic 80% din traficul www, adică cel care apare în față cu HTTPS + comunicații criptate ca Whatsapp, Signal, Telegram, etc.);
istoricul navigării web (paginile web vizitate și ora, minutul și secunda fiecărui acces);
accesul la servere (practic orice informație găzduită, dar nepublică a unei redacții de știri, ONG sau orice firmă privată).

Obligația revine tuturor furnizorilor de găzduire, internet și telecom.

De asemenea, îi obligă pe toți furnizorii de mai sus să își creeze propria infrastructură de interceptare, pe banii lor, pe care să o pună la dispoziția organelor pentru un acces, care va fi imposibil de verificat de cineva din punct de vedere tehnic.

Bogdan Manolea, expert în drepturi digitale al Asociației pentru Tehnologie și Internet a criticat procesul netransparent și adoptarea pe repede înainte a acestui proiect de lege și refuzul constant al Guvernului, Parlamentului, serviciilor sau oricărei părți interesate în a discuta si argumenta necesitatea acestui articol în această formă.

Bogdan Manolea critică faptul că România profită de război pentru limitarea drepturilor fundamentale, argumentul principal folosit în dezbaterea din plen din Senat fiind acela că susținerea măsurilor de interceptare este necesară „pentru războiul din Ucraina”. “De o săptămâna avem război lângă noi, refugiați și azilanți vin disperați prin toate punctele de frontieră cu Ucraina, care ne dă o lecție de comunicare digitală, iar fiecare aspect al guerillei digitale ne indică importanța securității comunicațiilor și a libertății accesului la comunicații digitale. În acest context Senatul României în loc să ne arate o lecție de transparență, democrație și dialog (pentru că suntem o societate democratică, nu?) nu face decât să sublinieze că nu doar că nu dă nicio ceapă degerată nici cu privire la ce înseamnă conținut criptat în era digitală, ci că nici nu vrea să discute, ceea ce oricum nu pare capabil să înțeleagă”, mai spune expertul Bogdan Manolea în articolul publicat pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Reamintim că 15 organizații cereau senatorilor, pe 10 februarie 2022, să nu adopte articolul 10 indice 2 din Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice (L532/2021, Codul Comunicațiilor) sau să îl trimită înapoi la Comisiile de specialitate. Motivele invocate de organizațiile neguvernamentale erau că:

lărgirea interceptării comunicațiilor NU trebuie făcută prin Codul Comunicațiilor, ci doar prin amendarea Codului de procedură penală,
măsurile adoptate intră în conflict cu Legea 365/2002 privind comerțul electronic, cu Directiva Ecommerce în vigoare dar și cu propunerea de directivă europeană Digital Services Act,
adaugă obligații care nu există în codul de procedură penală (punerea la dispoziție a istoricului accesărilor cu momentele de timp aferente),
lipsa de claritate a textului ridică probleme de constituționalitate.